astăzi, 15:56
Casa de rom „Lazăr Naftănăilă” a fost inaugurată, joi, pe Aleea Minorităţilor din Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”. Strămutarea gospodăriei din satul Calbor, comuna Beclean din judeţul Braşov, a fost obiectivul major al proiectului ROM(a)NOR Interferences, care este o incursiune în timp şi spaţiu pentru a promova, valorifica şi revitaliza patrimoniul cultural specific etniei rome prin muzeologie şi incluziune socială, în vederea îmbunătăţirii situaţiei populaţiei de etnie romă.
„În teren nu am găsit mare lucru, Era o casă ruinată dar am făcut cerecetări în zonă, am consultat arhiva de la Primărie, şi am găsit informaţiile necesare ca să reconstituim casa. Evident că am consultat şi celelalte cercetări din zonă pe satele de romi şi pe cele 80 de sate în care am fost. Şi atunci am putut să reconstituim acest tip de casă, care este o casă caracteristică din perioada interbelică, din Ţara Făgăraşului, pentru etnia romă. O serie de elemente, aşa cum se întâmplă în aceste convieţuiri interetnice, ale românilor au venit şi în casa romilor, a fost tot timpul o interacţiune”, a explicat managerul Muzeului, Paula Popoiu, despre cercetarea făcută pentru această locuinţă.
„Sobele le-am găsit prin sate, acest tip de cratiţe încă îl mai avem şi noi. Tot ce vedeţi în casă, în afară de această culoare deschisă, sunt elementele casei, adică noi facem o restaurare în care să rămână vizibile elementele vechi ale casei”, a explicat, pentru News.ro, Paula Popoiu.
În camera „de toate zilele” a lui Lazăr Naftănăilă, muzeografii au căutat să reconstituie faptul că „Lazăr Năftănăilă a fost un luptător pentru drepturile romilor, am făcut câteva copii din ziarul Neamul ţigănesc pe care le-am lăsat pe masă. Cel din fotografie este el şi în altă fotografie este alături de familie. După cum vedeţi este o casă cu suflet, pentru că este o casă personalizată. Nu la toate casele din muzeul vechi cunoaştem proprietarii, pentru că, fiind aduse cu mare grabă în ’36, nu a fost făcută documentaţia completă, dar această casă este pe gustul meu”, mărturiseşte directoarea.
Faptul că încă mai trăiesc cei din neamul Năftănăilă, 12 verişori, le va oferi muzeografilor o bază bună de informaţii.
Lavoarul şi locul de bărbierit au fost ale lui Lazăr Năftănăilă. În rest, este interiorul obişnuit nu doar în Ţara Făgăraşului, ci şi în altă zonă, „e un fel de sinteză a unei case de romi”.
„Am găsit pe teren şi case mari, cum ştiţi, palatele acelea imense, dar am găsit şi cocioabe, diferenţe foarte mari. În Dobrogea, într-un sat al căldărarilor, cu case enorme şi unul foarte sărac, unde copiii erau pe stradă, dezbrăcaţi, într-o casă am găsit 20 de copii. Deci, sunt diferenţe enorme şi, poate că acest proiect va pune la dispoziţia celor care decid informaţiile pentru a schimba ceva. Să nu uităm că şi Dimitrie Gusti în cercetările lui n-a dorit să facă Muzeul Satului, ci să ridice starea naţiei, a ţăranului român. Am făcut şi noi o cercetare, pe urmele lui Dimitrie Gusti, dorind să punem la dispoziţie, pentru o etnie care a fost oropsită de istorie, informaţii pentru mai binele ei”, a punctat Paula Popoiu.
„Cu ajutorul rudelor lui Lazăr Năftănăilă o să putem să refacem viaţa acestui om, care într-o epocă extrem de grea, în perioada celor două Războaie Mondiale, rom fiind, a avut curajul extraordinar să vorbească despre drepturile romilor. Mă bucur că am adus această casă aiai, pentru că în felul acesta am reînviat o pagină din istoria romilor”, a mai spus managerul.
Pompiliu, unul dintre nepoţii lui Lazăr Năfătnăilă, care a fost prezent la inaugurare, a spus că este „emoţionat”, mulţumind tuturor celor de la Muzeul Satului pentru ceea ce au realizat. „E un început bun pentru romi şi un pas important”. „Noi am estimat-o la 1880, dar surpriza a fost că, jos, în tindă, era o grindă pe care scria 1776”, a spus el.
Ferestrele, uşile, un cufăr, emblema de pe uşă, piatra, gresia, ţigla sunt elemente originale, care au aparţinut familiei Năftănăilă, spune nepotul lui Lazăr.
În spatele casei, a fost amenajată şi o grădină: cu ceapă, usturoi, aşa cum spun rudele că avea Lazăr Năftănăilă.
Ana Maria, sora lui Pompiliu, spune despre bunicul său: „Dacă ar fi reuşit să facă ce şi-ar fi dorit Lazăr Năfătnăilă, ar fi fost mult mai mulţi oameni în rândul acestei etnii mai sus, care să fie auziţi”.
Lazăr Năftănăilă a fost preşedintele primei asociaţii rome moderne din România (Societatea Înfrăţirea Nerustică, 1926) şi fondatorul primului ziar al romilor (Neamul ţăgănesc, 1934).
Gospodăria de rom este alcătuită din casa de locuit, atelierul de cizmărie cu magazie pentru cazanul de ţuică, fântănă şi gard împrejmuitor. Casa a fost construită în jurul anului 1890 de George Năftănăilă, tatăl lui Lazăr, este dispusă pe un singur nivel şi cuprinde: prispă pe o singură latură, tindă şi cameră de locuit. Sub tindă, pe toată suprafaţa, se află beciul. Se păstrează pe uşa de intrare numele lui Lazăr Năftănăilă.
La Şura din Vişeul de Mijloc, publicul îi poate adresa întrebări ghidului virtual Lazăr
Împreună cu casa lui Năfătănăilă, a fost adusă în Muzeul Satului şi o şură din judeţul Maramureş, de la 1950, care i-a aparţinut lui Ioan Şimon. Este o construcţie ridicată pe un soclu din piatră, cu pereţii din bârne de lemnde brad, îmbinate la capete în „coadă de rândunică” şi acoperiş în două ape, cu învelitoare din ţiglă „solzi”. Porţile sun bogat ornamentate. Şura este dotată cu echipamente IT, generând un spaţiu modern şi neconvenţional.
În centru, poate fi văzută expoziţia „Romii din România. Povestea noastră”. În jurul ei, stativele cu tablete cu jocuri interactive, aplicaţiile de realitate virtuală şi totem digital care îl găzduieşte pe Lazăr, personaj creat cu ajutorul realităţii virtuale.
„Publicul va vedea în şură o expoziţie dedicată romilor, cu elemente de istorie, de cultură materială, pentru că avem şi filme păstrate în arhiva Muzeului Satului. Această expoziţie este augmentată prin personajul Lazăr, bazat pe inteligenţa artificială, care reuşeşte să răspundă la întrebări despre cultura, tradiţia romilor. Ar putea să răspundă la multe întrebări: care sunt tradiţiile romilor, muzica romilor, putem să-l întrebăm orice. Chiar dacă va răspunde greşit la început, el îşi va perfecţiona răspunsurile pentru că se bazează pe internet, are o bază de date. Aplicaţiile din realitatea virtuală, care se bazează pe patrimoniul imaterial al romilor, respectiv: căldărarii, fierarii şi rudarii. Cei care trec testele iniţiatice de VR, vor fi proiectaţi într-un joc al ursului unde vor avea ocazia să vadă un obicei pierdut”, a declarat Rareş Dima, asistent manager al proiectului „ROM(a)NOR Interferences”.
Pe aleile Muzeului Satului, vizitatorii vor putea vedea cum se fac lingurile de lemn, tuciurile din cupru, fustele, bijuteriile din argint, podoabele romilor.
Odată cu această cercetare, Muzeului Satului s-a îmbogăţit cu 560 de bunuri culturale aparţinând romilor (port popular, ţesături de interior, căruţă, căldărar, cort, produse din cupru, din aluminiu, etc), a mai spus directorul Paula Popoiu.
La evenimentul de finalizare a proiectului, au fost prezenţi şi partenerii norvegieni de la Glomdal Anno Museum – Ola Morkhagen, directorul muzeului norvegian şi Mari Moystad, coordonatorul norvegian al proiectului.
Implementat de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 – 2021 prin Programul RO-Cultura şi realizat cu fonduri norvegiene, proiectul a avut un buget de aproape 1,5 milioane de euro din finanţare nerambursabilă.