10 iunie 2025, 18:22
Gradul de ocupare a depăşit 60% în unităţile de cazare de pe Litoral deschise în minivacanţa de Rusalii, câteva hoteluri din Mamaia, Eforie Nord şi Neptun ajungând la capacitate maximă, arată Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Bugetul mediu alocat de o familie a fost de aproximativ 1.000 de lei, iar durata medie a sejurului, de 2–3 nopţi.
”Minivacanţa de Rusalii a reprezentat un început bun pentru sezonul estival 2025. Litoralul, staţiunile montane, dar şi cele balneare s-au bucurat de un aflux sporit de turişti, semn că vacanţele petrecute în România rămân o opţiune preferată pentru mulţi români”, arată FPTR.
Pe litoralul românesc, gradul de ocupare a depăşit 60% în unităţile de cazare deschise în această perioadă, cu câteva hoteluri din Mamaia, Eforie Nord şi Neptun ajungând la capacitate maximă.
Staţiunile montane precum Braşov, Poiana Braşov şi Sinaia au înregistrat un grad de ocupare de până la 90% în structurile operaţionale.
În staţiunile balneare şi cu ape termale (Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane, Sovata), gradul de ocupare a depăşit 85%, semn clar al revenirii interesului pentru relaxare, tratamente şi servicii SPA.
Durata medie a sejurului a fost de 2–3 nopţi. Bugetul mediu alocat de o familie a fost de aproximativ 1.000 de lei.
Cele mai solicitate pachete au fost de cazare cu mic dejun sau all inclusive, acces la facilităţi recreative, mese festive, divertisment.
Potrivit FPTR, a existat o cerere crescută pentru locaţii curate, sigure, cu spaţii de promenadă, zone verzi şi acces facil la natură sau atracţii locale.
Făcând o comparaţie cu Rusaliile 2024, anul acesta s-a înregistrat o creştere cu peste 15% a numărului de turişti în structurile de cazare deschise. Bugetul mediu per turist a crescut cu aproximativ 200 de lei. A existat totodată o tendinţă clară de diversificare a alegerilor turistice, cu accent pe turism balnear şi de litoral.
FPTR atrage atenţia că, în ciuda eforturilor operatorilor din turismul intern, România continuă să înregistreze un deficit cronic în balanţa de plăţi turistice, de aproape 4,3 miliarde de euro în 2024, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT).
”Cheltuielile românilor în străinătate: 9,6 miliarde de euro. Cheltuielile turiştilor străini în România: doar 5,3 miliarde de euro. Rezultat: un dezechilibru de 14,6%, perpetuat de peste trei decenii”, arată patronatul.
FPTR subliniază că lipsa unei strategii naţionale coerente pentru atragerea turiştilor străini, alături de fragilitatea promovării externe şi lipsa unei Organizaţii Naţionale de Management al Destinaţiei, condamnă România la statutul de piaţă emiţătoare de turişti, nu receptoare.
”Românii aleg România, dar România turistică este pregătită să-i primească? Infrastructură sub aşteptări, un deficit turistic îngrijorător şi previziuni fiscale sumbre. FPTR cere acţiune, nu promisiuni”, precizează reprezentanţii FPTR.
Pentru ca turismul românesc să devină competitiv şi sustenabil, FPTR solicită autorităţilor modernizarea urgentă a infrastructurii rutiere şi feroviare – în special către litoral, zone montane şi staţiuni balneare, precum şi extinderea şi întreţinerea zonelor de promenadă: alei pietonale, piste de biciclete, spaţii verzi.
„Românii aleg România, dar România trebuie să se aleagă şi pe ea însăşi. În lipsa unei infrastructuri decente şi a unei strategii naţionale pentru atragerea turiştilor străini, turismul intern este singura resursă funcţională şi tocmai aceasta riscă să fie penalizată prin măsuri fiscale nejustificate. Cerem autorităţilor să sprijine, nu să saboteze un sector al economiei nationaleProbab cu potenţial strategic”, spune preşedintele FPTR, Dragoş Răducan.
FPTR mai solicită autorităţilor amenajarea de toalete publice moderne şi suficiente, în special în staţiunile de pe litoral, reabilitarea iluminatului public în zone turistice – pentru siguranţă şi confort, salubrizare constantă şi eficientă a spaţiilor publice: plaje, parcuri, zone centrale, amenajarea de parcări publice moderne şi semnalizate, susţinerea digitalizării şi a informării turistice prin aplicaţii şi centre de informare turistica modern, înfiinţarea unei Organizaţii Naţionale de Management al Destinaţiei – „Visit România”, cu rol activ în promovarea coordonată a turismului în Romania.
De asemenea, patronatul mai cere reformarea schemelor de sprijin pentru incoming, care în prezent sunt birocratice şi insuficiente, dar şi alocarea unui buget real pentru promovarea externă a României şi implicarea agenţiilor de turism în direcţionarea ofertei spre incoming.
”Multe dintre aceste solicitări sunt formulate de 35 de ani şi sunt de bun-simţ în orice ţară. Dar mai exista bun-simţ? Minivacanţa de Rusalii 2025 a demonstrat că românii au încredere în turismul intern. Acum este rândul autorităţilor să demonstreze că îl respectă. FPTR reaminteşte că dezvoltarea turismului nu se face prin declaraţii, ci prin investiţii, viziune şi parteneriat real cu mediul privat. România are ce oferi, dar are nevoie urgentă de infrastructură, promovare şi politici coerente. Viitorul turismului românesc se decide astăzi. FPTR îşi reafirmă disponibilitatea de a colabora cu orice structură guvernamentală care înţelege rolul economic, social şi de imagine al turismului românesc”, mai spun reprezentanţii FPTR.
Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), înfiinţată în anul 1992, este singura federaţie reprezentativă legal la nivel de sector de negociere colectivă şi de activitate turism, hoteluri şi restaurante, având în componenţă 3.286 de angajatori (societăţi comerciale afiliate organizaţiilor membre FPTR) care asigură venituri salariale pentru 34% din forţa de muncă angajată în sectorul de activitate şi negociere colectivă turism, hoteluri şi restaurante (59.255 de salariaţi) şi gestionează, într-o proporţie covârşitoare, capital autohton.