În Industria de Apărare, 25% dintre firme nu au contracte, 75% nu au nici acum aprobat bugetul pe 2025. Salariul maxim este de 3.500 lei și nu s-au mai făcut investiții de 35 de ani
Alianța Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAAN) îl acuză pe ministrul Economiei, Radu Miruță, că tratează cu indiferență acest sector al industriei. Deși a solicitat încă din data de 26 iunie o întâlnire cu noul ministru pentru a face o radiografie a situației în care se află cele 26 de unități membre ale alianței sindicale, această întâlnire încă nu a avut loc. Președintele ASIAAN spune că situația este foarte dificilă în sectorul de
în acest moment, iar conducerea alianței și-a stabilit deja un calendar de acțiuni care să-l aducă la masa dialogului pe ministrul Radu Miruță, spune Constantin Bucuroiu, președintele ASIAAN.
Deși România are la granițele sale un război, 25% din companiile din industria de apărare nu au comenzi, iar restul de 75% dintre cele care au contracte și sunt pe profit nu au nici în luna iulie aprobat bugetul de venituri și cheltuieli pe anul în curs, ceea ce le împiedică să facă investiții, angajări și noi contracte. Pe de altă parte, cele cu contracte la intern se confruntă cu lipsa explozibililor de mare putere, pulberilor, TNT-ului, capselor, a tablei speciale, pentru că industria românească nu mai produce aceste materiale esențiale pentru producția militară. Mai mult, industria de apărare continuă să se confrunte cu lipsa resursei umane calificate și adaptate la noile cerințe de pe piața de armament și tehnică militară, iar companiile din domeniu nu au o legislație adecvată pentru a-și putea desfășura activitatea, spune Constantin Bucuroiu.
Salariile sunt la limita supraviețuirii
„Deși am încercat în repetate rânduri să-i convingem pe guvernanți că pentru a atrage forță de muncă cât mai calificată, tineri pe care să-i pregătim pentru piața viitorului din această industrie care devine tot mai tehnologizată, trebuie să oferim salarii motivante, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Să iau, de exemplu, un muncitor dintr-o societate oarecare. Să iau Metrom sau Uzina Automecanica Moreni, Plopeni, ca să dau numai câteva exemple. Salariile nete oferite sunt între 2.500 și 3.500 de lei. Dacă se poate trăi decent în România cu 3.500 de lei, atunci să ne arate domnii Bolojan și Miruță cum se poate face acest lucru, pentru că ei au venit pe cai mari și încearcă să ne demonstreze că se poate trăi în felul acesta”, a declarat pentru cotidianul Jurnalul liderul ASIAAN, Constantin Bucuroiu.
Astăzi industriile de apărare din majoritatea țărilor UE absorb foarte mulți bani pe fondul războiului din Ucraina. Comisia Europeană a spus că UE trebuie să producă mai mult armament și totul să fie transformat într-o apărare europeană colectivă. Unde este România în noul concept? Importanța acestei industrii nu se reduce doar la acei 16.000 de angajați ai industriei de apărare, aici vorbim despre securitatea României. După ultimele directive, se spune că la nivelul UE sunt undeva la 800 de miliarde de euro disponibile pentru înarmare, fonduri pe care și industria de apărare românească trebuie să fie pregătită să le atragă. Noi asistăm însă de ani de zile la un ping-pong cu aceste companii din industria de apărare și nu avem încă un cadru legislativ clar în care acestea să funcționeze, iar acest lucru generează, în cascadă, alte probleme grave. De aceea se protestează la Fabrica de pulberi Făgăraș. De aceea se protestează la Fabrica Tohani, din Zărnești. De aceea se protestează la Fabrica de arme din Cugir.”
Constantin Bucuroiu, președintele ASIAAN
Nu sunt excluse protestele de stradă
Conducerea ASIAAN a decis ca într-o primă fază să transmită informări premierului, miniștrilor Economiei și Apărării Naționale privind situația din acest sector pentru a-i determina pe aceștia să înceapă un dialog cu reprezentanții industriei de apărare. „Dacă nu vom avea un răspuns la solicitările noastre, răspuns pe care trebuie să ni-l dea conform prevederilor legale, vom trece la altfel de acțiuni, care se pot transforma în acțiuni de stradă, la poarta fabricilor, la guvern, la ministere și, bineînțeles, la forurile internaționale ale muncii, pentru că România nu este o țară izolată. Pentru că cei care acum conduc sunt cei care au spus venim cu dorința de a face parte din Europa”, spune Constantin Bucuroiu.
Regia ROMARM, care reunește 15 unități de producție din industria de apărare, a avut în 2024 afaceri de 495 milioane de lei, în scădere cu 35% comparativ cu anul precedent, în condițiile în care unele dintre filialele sale au contabilizat pierderi duble față de anul precedent.
Ministrul Economiei: În industria de apărare nu s-a mai investit de 35 de ani
„Suntem în situația în care armata vrea inteligență artificială care să coordoneze diverse dispozitive militare și poate să zică Ministerului Economiei hai, fă-mi-le. Păi, fă-mi-le, n-are mama, că v-ar face. Și eu aș vrea”, a declarat zilele trecute la RFI ministrul Economiei, Radu Miruță. El a spus că industria de apărare are mai întâi nevoie de investiții pentru a putea livra echipamentele moderne cerute de armată. „Preocuparea de a înzestra armata română merge cu o viteză mai mare decât preocuparea de a înzestra industria care să poată livra pentru armata română. În industria de apărare nu s-au mai făcut investiții de vreo 35 de ani”, a spus ministrul.
Lipsa pulberilor și capselor, o mare problemă
Industria națională de apărare are probleme chiar în ceea ce privește producerea celor mai elementare elemente necesare armatei, pulberile și capsele. După ce România a oprit în urmă cu foarte mulți ani producția, am adus în special din Serbia aceste produse. „Acum însă sârbii au redus puternic livrările și putem să înțelegem singuri de ce. Acum aducem din India, dar aici termenele de livrare sunt foarte lungi. Am mai putea importa din China, dar armata nu dorește astfel de achiziții. Chinezii cer declarații în care să spui cui vinzi muniția pe care o produci. Și aici putem deduce ușor de ce pun asemenea cerințe”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu.
De unde va cumpăra armata arma de asalt calibru 5,56 NATO?
Fabrica de arme Cugir și firma privată Stimpex au realizat prototipul armei de asalt calibru 5,56 mm NATO, produsul fiind în faza de „prototip industrial final”. „Cele două companii, una de stat și una privată, au avut o colaborare foarte bună și au reușit să producă o armă care depășește chiar cerințele NATO. Astfel, de la 7.000 de lovituri (la care trebuie să reziste o țeavă- n.red) au ajuns la 11.000, dar dacă nu se schimbă actuala politică a armatei, eu vă spun că această armă va fi cumpărată de afară, indiferent cât de performantă este arma produsă de Cugir și Stimpex”, a mai comentat liderul ASIAAN.
Carfil Brașov, pregătită să livreze primele drone de atac
Performanțele dronelor pe câmpul de luptă au fost testate în teatrul de război din Ucraina, iar astăzi dotarea armatelor moderne cu drone a devenit un lucru obișnuit. După ce a achiziționat aceste arme din Turcia, vorbim despre celebrele Bayrakta, România se pregătește să aibă propria producție de drone de atac. Ele sunt fabricate la fabrica Carfil din Brașov în colaborare cu compania americană Aviation, iar omologarea lor și livrarea către armată va începe în cel mai scurt timp, potrivit lui Constantin Bucuroiu.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/sindicat-aparare-protest-salarii-1004960.html