5 iunie 2025, 16:15
Anda Laura Silea este profesoară de limba şi literatura română şi director al Liceului Teoretic „Ion Codru Drăguşanu” din oraşul Victoria, judeţul Braşov. Cu o experienţă de peste 19 ani la catedră, ea este adepta predării inovatoare şi a integrării folosirii resurselor digitale la toate materiile pentru a răspunde intereselor şi nevoilor elevilor din generaţia actuală. Activă în comunităţi educaţionale precum SuperTeach dar şi în proiecte de prevenire a abandonului şcolar, Anda Silea ne-a oferit perspectiva unui director de liceu dintr-un oraş mic în contextul dezbaterii naţionale privind noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal.
În interviul acordat News.ro, ea susţine că reforma curriculară trebuie să fie realistă şi adaptată la resursele umane disponibile, propunând totodată introducerea unor opţionale esenţiale pentru formarea elevilor în societatea actuală: educaţia media, competenţele digitale integrate în toate disciplinele, educaţia pentru utilizarea etică a inteligenţei artificiale, precum şi flexibilitate în oferta şcolii, corelată cu specificul local şi cu nevoile reale ale elevilor. Totodată, ea a arătat că prioritatea absolută trebuie să fie continuarea literaţiei fundamentale.
Prezentăm pe larg răspunsurile oferite redacţiei de către directoarea Anda Silea:
Elevii noştri sunt copleşiţi de supraîncărcarea curriculară si mai ales de supraîncărcarea teoretică.
Rep: Cum evaluaţi dezbaterea despre planurile cadru pentru liceu iniţiată de Ministerul Educaţiei? Ce îşi doresc cu adevărat profesorii?
Anda Silea: Atât ca director, cât şi ca profesor, am salutat iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a deschide o consultare publică amplă asupra noilor planuri-cadru pentru liceu. Procesul de consultare demonstrează o abordare responsabilă faţă de o reformă aşteptată de mult timp.
Cu toate acestea, consider că dezbaterea ar trebui completată de analize în funcţie şi de specificului liceelor sau distribuirea geografică a acestora. Specificul mediului mic urban şi al mediului urban mare diferă semnificativ în toate judeţele din România. De exemplu, în judeţul Braşov, liceul teoretic din Victoria, amplasat într-un oraş mic, are provocări diferite faţă de municipiul Braşov şi consider că ar fi trebuit să existe dezbateri zonale care să surprindă aceste particularităţi şi să permită adaptarea planurilor-cadru la realităţile locale.
După 20 de ani cu aceleaşi planuri-cadru, era evident că sistemul nostru educaţional avea nevoie de modernizare şi cred că ceea ce foarte mulţi profesori îşi doresc cu adevărat este, în primul rând, stabilitate şi continuitate în implementarea programelor, o regândire a conţinuturilor propuse şi adaptare la numărul de ore, dar şi nevoia de mai multă aplicare practică a acestora. Reducerea numărului de discipline de la 15-18 la un număr rezonabil este o necesitate pe care o constatăm zilnic. Elevii noştri sunt copleşiţi de supraîncărcarea curriculară si mai ales de supraîncărcarea teoretică. Însă mai important decât orice reformă curriculară este nevoia de aplicare în viaţa de zi cu zi.
Rep: Pentru a pregăti viitorii adulţi pentru a face faţă unei pieţe a muncii în continuă schimbare, care credeţi că sunt principalele măsuri pe care ar trebui să le cuprindă viitoarele planuri cadru?
Anda Silea: Consider că viitoarele planuri-cadru trebuie să integreze cele opt competenţe-cheie identificate: alfabetizare avansată, competenţe multilingvistice, STEM, digitale, personale şi sociale, civice, antreprenoriale şi de sensibilizare culturală.
Prioritatea absolută trebuie să fie continuarea literaţiei fundamentale. Se poate observa că multe dintre dificultăţile elevilor la materiile complexe provin din deficienţe la aceste competenţe de bază, chiar dacă elevii ajung la nivel liceal, mai ales în cazul elevilor reveniţi în ţară.
Educaţia media trebuie să devină obligatorie, nu opţională. În contextul proliferării dezinformării şi al influenţei masive a reţelelor sociale asupra tinerilor, această competenţă este vitală pentru formarea unor cetăţeni responsabili şi capabili de gândire critică.
De asemenea, implementarea inteligenţei artificiale trebuie introdusă ca instrument didactic, mai ales datorită faptului că elevii folosesc inteligenţa artificială în realizarea sarcinilor şi, de cele mai multe ori, nu o fac în mod responsabil sau conform normelor eticii. Schimbările tehnologice accelerate necesită adaptarea constantă la noi instrumente. De aceea, cred că introducerea unor module precum alfabetizare digitală avansată, etică în mediul digital, utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale, programare şi robotică adaptată diferitelor profiluri sunt un răspuns la provocările actuale ale elevilor, neacoperite de curriculumul tradiţional. Avem nevoie de o abordare integrată care să combine teoria cu practica, conectând învăţarea cu realitatea din mediul economic local.
Rep: Sunt pregătiţi liceenii români pentru mai multă libertate de alegere a materiile studiate?
Anda Silea: Referitor la capacitatea elevilor români de a gestiona mai multă libertate în alegerea materiilor, poziţia mea, bazată pe experienţa directă cu elevii din Victoria, este optimistă. Elevii ar putea fi capabili să decidă responsabil, dar numai dacă sunt pregătiţi corespunzător şi ghidaţi. Elevii noştri sunt consultaţi, conform procedurilor deja existente, şi îşi aleg de mulţi ani opţionalele în funcţie de interesele şi nevoile lor reale.
Pentru implementarea cu succes a acestei autonomii, este imperativ ca elevii să fie pregătiţi corespunzător şi să beneficieze de sprijinul şcolii prin planuri de orientare şi planuri individualizate de învăţare.
În şcoala noastră am implementat deja mai multe programe pilot, lucrând îndeaproape cu elevii de liceu şi am putut observa că, atunci când sunt informaţi corect şi ghidaţi profesional, elevii iau decizii mature, bazate pe propriile aptitudini şi interese, nu doar pe percepţia „notelor uşoare”, implicându-se mai ales în programe inovative precum educaţia media, dezbaterea şi oratoria, inteligenţa artificială ca instrument de creare a mesajelor text, design şi grafic design sau design 3D etc.
Selecţia curriculumului la decizia şcolii trebuie făcută în funcţie de trei factori critici: nevoile reale ale elevilor identificate prin evaluări şi consultări structurate; specificul local şi oportunităţile de dezvoltare din comunităţile în care funcţionează liceele; nevoia de originalitate şi dorinţa de pilotare a unor programe educaţionale complementare.
Noua structură propusă – 65% trunchi comun în clasele IX-X şi 35% în clasele XI-XII – oferă o progresivitate logică, dar necesită programe robuste de orientare pentru a fi eficientă, aplicabile şi care să asigure dezvoltarea gândirii critice şi a competenţelor la nivel european.
Nu putem implementa planuri-cadru ambiţioase pentru ştiinţele exacte când nu avem profesori calificaţi să le predea
Rep: Au nevoie şcolile de mai multă autonomie în modul cum gestionează curriculum şi orele alocate?
Anda Silea: Curriculumul la decizia elevului, din oferta şcolii, prevăzut în noile planuri-cadru, este un pas în direcţia corectă, dar implementarea practică întâmpină obstacole legate de formarea cadrelor didactice sau de calificarea acestora pentru a răspunde nevoilor elevilor.
Curriculumul la decizia şcolii trebuie selectat strategic, nu aleator. Realitatea din Liceul Teoretic I.C. Drăguşanu reflectă o problemă naţională gravă: lipsa acută de profesori de fizică, chimie şi educaţie tehnologică, în timp ce avem multe cadre didactice pe specific umanist – limba română, limbi străine, istorie, ştiinţe socio-umane.
Această dezechilibrare în resursa umană impune o reanalizare urgentă a curriculumului în zona STEM. Nu putem implementa planuri-cadru ambiţioase pentru ştiinţele exacte când nu avem profesori calificaţi să le predea. În şcoala noastră, de exemplu, avem 6 profesori de limba română, dar puţini profesori de fizică, lipseşte complet profesorul de chimie calificat şi suntem în incapacitatea de a răspunde nevoii elevilor de la profilul real de a implementa opţionale pe domeniul STEM care le sunt de real folos pentru pregătirea pentru meserii precum inginerie sau medicină. În acest context, impunerea de sus a unei liste stricte de opţionale pentru un anumit profil, fără flexibilitate spre profilul umanist, poate duce la grave compromisuri care nu sunt în interesul elevilor.
Alături de elaborarea planurilor cadru, probabil că un pas la fel de important ar fi simplificarea şi flexibilizarea accesului la discipline opţionale, conform intereselor elevilor, precum şi deschiderea şcolii spre societate, prin colaborarea cu specialişti externi, cu proceduri clare şi rapide.
Rep: Ce mesaj ati transmite Ministrului Educaţiei în contextul acestei dezbateri despre planurile cadru pentru liceu?
Anda Silea: Către domnul ministru Daniel David transmit următorul mesaj din perspectiva unui director de liceu teoretic din judeţul Braşov:
Educaţia media trebuie să devină obligatorie pentru toate profilurile, ca răspuns la fenomenul dezinformării. Elevii din toată ţara, sunt expuşi masiv la conţinuturi nevalidate ştiinţific şi este imperativ ca ei să beneficieze de formare solidă pentru a combate aceste realităţi. Competenţele digitale şi utilizarea responsabilă a inteligenţei artificiale ar trebui integrate în toate disciplinele, nu doar în informatică. Curriculumul la decizia şcolii (CDEOŞ) trebuie să fie flexibil şi adaptat la nevoile reale ale elevilor şi ale comunităţii locale. Nu putem impune prin planurile cadru opţionale pentru care nu avem personal calificat sau care nu răspund nevoilor concrete ale comunităţii. Elevii pot lua decizii responsabile privind traseul lor educaţional, dacă sunt informaţi şi sprijiniţi corespunzător.
Ca director al unei şcoli considerată inovativă din judeţul Braşov, îmi asum responsabilitatea de a contribui constructiv la această reformă, solicitând ca Ministerul să ne ofere instrumentele concrete pentru adaptarea ei la specificul local al fiecărei comunităţi şcolare.