Neamțul Fritz se bate cu o ciudățenie românească: poate fi primar de Timișoara, dar nu șef de USR
Dominic Fritz, primarul
al municipiului Timișoara, și-a anunțat, oficial, înscrierea în cursa pentru alegerea unui nou președinte al Uniunii Salvați România, după demisia Elenei Lasconi de la șefia acestui partid. Însă discuția care începe odată cu acest anunț este dacă Fritz poate, din punct de vedere legal, să ocupe funcția de președinte al unui partid din România fără să fi dobândit cetățenia română. O hotărâre a ÎCCJ din 2022 a stabilit că funcția de președinte de partid este asimilată funcționarului public, conform unei prevederi din vechiul Cod penal, iar în Constituția României se prevede că funcțiile publice pot fi ocupate numai de persoanele care au cetățenia română. Dominic Fritz a putut candida și a putut deveni primar doar pentru că aceeași Constituție permite, odată cu integrarea României în UE, ca un cetățean al Uniunii să se poată alege în administrația publică locală din România.
În urmă cu două luni, presa din Timișoara prezenta o declarație a lui Dominic Fritz, conform căreia a „demontat” o informație falsă potrivit căreia i-ar fi fost respinsă solicitarea pentru obținerea cetățeniei române. La data de 4 iulie 2024, Dominic Fritz a depus la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) o cerere de dobândire a cetățeniei române, însă, până în prezent, edilul nu a primit niciun răspuns.
„Nu am primit cetățenia română, așa cum nici David Popovici nu a luat campionatul mondial din 2026. Sunt foarte multe dosare, nu le fac față cei de la ANC. Nici nu am ajuns în fața Comisiei de la ANC. Am avut programare pentru luna februarie, dar a fost amânată, astfel că nu puteam să fiu refuzat, dacă nici măcar nu am intrat în comisie”, a afirmat Fritz, citat de publicația „debanat.ro”. Acesta a adăugat că, în anul 2024, au fost depuse la Autoritatea Națională pentru Cetățenie peste 50.000 de cereri pentru acordarea cetățeniei române, niciunul dintre aceste dosare nefiind soluționat. „Nu am încercat să mă bag în față, cum se spune. Dacă îi dau în judecată, voi câștiga, dar tot va dura vreo doi ani”, a conchis Dominic Fritz.
Funcția de membru vs funcția de conducere într-un partid
Potrivit articolului 8 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei, cetățenia română se poate acorda, la cerere, cetățeanului străin în mai multe condiții cumulative. Solicitantul trebuie să fie titular al dreptului de ședere pe termen lung și al dreptului de rezidență permanentă în România și să locuiască legal pe teritoriul României de cel puțin opt ani.
De asemenea, el trebuie să dovedească prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitatea față de statul român, să aibă 18 ani împliniți, să aibă asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, să fie cunoscut cu o comportare bună și să nu fi suferit condamnări, să cunoască limba română și să posede noțiuni elementare de cultură și civilizație românească și să cunoască prevederile Constituției României și imnul național.
În situația lui Dominic Fritz, se pune întrebarea dacă, neavând cetățenia română, poate ocupa funcția de președinte de partid, în România. Iar, conform articolului 54 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 actualizată, „cetățenii Uniunii Europene care nu dețin cetățenia română și au domiciliul în România au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide politice în aceleași condiții ca și cetățenii români”. Cu alte cuvinte, legea permite doar ca un cetățean al UE să se asocieze cu alte persoane pentru înființarea unui partid politic sau se poate înscrie într-un partid politic existent, însă nu reglementează ocuparea de către acesta a unei funcții de conducere în partidele românești, cum este funcția de președinte.
Hotărârea ÎCCJ 37/2022
Iar relevantă acest sens este Hotărârea nr. 37 din 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul penal pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, complet care a avut ca obiect de examinare o sesizare a Curții de Apel Brașov, Secția Penală, care a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru a se dezlega dacă „persoana care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcționar public, potrivit dispozițiilor articolului 146 alienat 1 din Codul Penal vechi (din 1968 – n.red.), și potrivit articolelor 175 alineat 1, faza a doua, și 176 alineat 2 din Codul penal actualizat.
În 11 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis solicitarea Curții de Apel Brașov și a stabilit că „persoana care deține o funcție de conducere în cadrul unui partid politic are calitatea de funcționar public, potrivit dispozițiilor articolului 147 alineat 1 din vechiul Cod penal”.
Conform acestui articol, prin „funcționar public”, se înțelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dinte cele la care se referă articolul 145. Adică, prin termenul „public” se înțelege tot ce privește autoritățile publice, instituțiile publice ori instituțiile sau persoanele de interes public.
Ce prevede Constituția
La articolul 8 alineat 2 din Constituția României, dar și în Legea 14/2003, se statuează că partidele politice sunt persoane juridice de interes public. Iar în hotărârea ÎCCJ nr. 37/2022 se precizează că „prin urmare, dacă partidul politic este o persoană juridică de interes public, iar conducătorul unui partid politic își exercită activitatea în cadrul acestei persoane juridice de interes public, înseamnă că, potrivit art. 146 alineat 1 din Codul penal din 1969, acesta are calitatea de funcționar public”.
Articolul 16 din Constituția României, la alineatul al treilea, prevede că „funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară”. Dominic Fritz a putut candida și s-a putut alege ca primar al Timișoarei, chiar și fără a deține cetățenia română, doar pentru faptul că același articol 4 din Constituție prevede, la alineatul 4, că „în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc condițiile legii organice, au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale”.
Edilul Timișoarei se va confrunta cu Violeta Alexandru în aceste alegeri interne
La alegerile pentru funcția de președinte al USR s-au înscris, conform unor surse politice, 12 candidați, însă doar două persoane au șanse reale de a deveni noul șef al formațiunii progresiste. Primul este Dominic Fritz, în condițiile în care nu are cetățenia română, iar principala sa contracandidată este Violeta Alexandru.
Violeta Alexandru a fost șefă de ONG, a condus Ministerul pentru Dialog Social din cadrul Guvernului Cioloș, după care a intrat în PNL în 2019 și a fost numită în funcția de ministru al Muncii în cadrul Guvernului condus de Ludovic Orban.
În 2021, ea a demisionat din PNL și a plecat, cu tot cu Orban, la Forța Dreptei, partid pe listele căruia a candidat, fără succes, la alegerile europarlamentare din vara anului trecut. La finalul anului 2024, a părăsit Forța Dreptei și s-a înscris în USR, obținând, la alegerile din 1 decembrie, un post de senator.
Primul tur al alegerilor pentru președinția USR are loc între 11 și 13 iunie 2025. Dacă niciunul dintre candidați nu obține 50% plus 1 din voturi, se va organiza, între 16 și 18 iunie 2025, al doilea tur de scrutin. La data de 20 iunie, va avea loc Congresul USR, unde se vor valida rezultatele acestor alegeri interne.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/alegeri-usr-dominic-fritz-cetatenie-999944.html