📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Un tren modern a parcurs zilele trecute, în doar 81 de minute, cei 169 de kilometri dintre localitățile Sighișoara și Simeria, atingând o viteză medie de 125 km/h, cu trei opriri incluse. Performanța marchează unul dintre cele mai bune rezultate obținute pe infrastructura feroviară românească și arată că modernizările rețelei feroviare încep să producă efecte concrete. În același timp însă, acest record scoate în evidență o realitate tristă pentru Sibiu: deși, geografic, se află în proximitatea acestui coridor modernizat, județul rămâne în afara fluxului principal de trafic și conectivitate feroviară rapidă. Mai mult, din cauza unor limitări procedurale de la intrarea în gara din Mediaș, acest tren pierde minute bune, care, cel puțin în teorie, ar putea scurta și mai mult timpul călătoriei dintre cele două orașe transilvănene.
Un salt de aproape 40% față de anii ’90
Noua performanță vine după ani de investiții în modernizarea infrastructurii feroviare pe coridorul european Rin–Dunăre. Dacă în 1995 aceeași distanță era parcursă în aproximativ 130 de minute, iar în 2023 recordul coborâse la 96 de minute, acum trenurile moderne, de tip „Alstom Coradia”, recent introduse pe această rută, reușesc să reducă durata la 81 de minute, chiar și în condițiile unor opriri și întârzieri la plecare.
Practic, vorbim despre o reducere de aproape 50 de minute față de anii ’90 și de un câștig consistent de timp inclusiv față de situația recentă, ceea ce arată că infrastructura modernizată începe să permită viteze competitive la nivel european, cel puțin pe anumite segmente.
Aceste rezultate sunt cu atât mai relevante cu cât trenul a recuperat aproximativ 15 minute din întârzierea acumulată la plecare, semn că există încă rezerve de viteză pe traseu. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că performanța ar putea fi și mai bună dacă anumite limitări tehnice și procedurale ar fi eliminate.
Frâna de la Mediaș: „o reminiscență a trecutului”
Cea mai evidentă problemă a acestei rute apare în zona Mediaș, unde trenurile sunt obligate să reducă viteza până la aproximativ 40 km/h pe o distanță de circa un kilometru, deși infrastructura feroviară ar permite viteze mult mai mari. Situația este explicată de Ionuț Ciurea, director executiv al Asociația Pro Infrastructura, care indică o problemă de sistem, nu de infrastructură propriu-zisă.
„Problema din jurul gării Mediaș este una de ordin procedural, a celor de la CFR, care încă se folosesc de inductorii sistemului de centralizare-semnalizare la intrarea în gară. Aceste elemente, practic, au menirea de a testa vigilența mecanicilor de locomotivă și îi obligă să frâneze până la viteza de aproximativ 40 de kilometri la apropierea de gară. Însă acest sistem de operare a căilor ferate este o reminescență a vechilor sisteme folosite în trecut, care nu ar mai avea justificare odată implementat nou sistem european. Acum, chiar dacă șina este sigură și la viteze mai mari, trenurile pierd câteva minute în acea zonă, degeaba”, a explicat Ciurea pentru Tribuna.
Acesta subliniază că soluția este deja cunoscută și ține de implementarea sistemelor moderne de control: „Deci acest tren ar putea merge și mai repede de atât. Dar asta se poate întâmpla doar atunci când se va operaționaliza sistemul ETCS (Sistemul European de Control al Trenurilor), iar noi, prin Asociația ProInfrastructura cerem eliminarea acestui sistem obsolescent de ani de zile, deja. Și nu doar la Mediaș, ci de peste tot. Dar la Mediaș începe să se vadă acum problema cu el, odată cu reabilitarea liniei ferate”.
Municipiul Sibiu, ocolit de marile coridoare feroviare
Deși segmentul Sighișoara–Simeria face parte din coridorul european Rin–Dunăre, Municipiul Sibiu nu beneficiază direct de această modernizare. Mai mult, potrivit planurilor discutate la nivelul Ministerului Transporturilor, viitorul coridor feroviar de mare viteză — estimat la aproximativ 800 de kilometri — ar urma să ocolească orașul, traseul fiind orientat de la Brașov prin Sighișoara și apoi spre zona Târgu Mureș.
Această decizie a oficialilor din Transporturi are consecințe majore pentru poziționarea Sibiului pe harta transporturilor. În lipsa unei conexiuni directe la un coridor modernizat sau de mare viteză, orașul va rămâne dependent de liniile secundare, cu timpi de parcurs mai mari și atractivitate zero pentru transportul de pasageri și marfă. În termeni practici, asta înseamnă că, deși se află relativ aproape de una dintre cele mai modernizate rute feroviare din România, Sibiul nu poate valorifica pe deplin aceste investiții.