Roboții industriali sunt utilizați în principal în industria auto, electronică, metal și utilaje, industria chimică și a materialelor plastice, dar și tot mai mult în industria alimentară și alte sectoare non-tradiționale. Conform datelor prezentate în raportul World Robotics 2025, ponderea „general industries” – adică industriile din afara auto și electronic – a crescut semnificativ în ultimul deceniu. Această diversificare reflectă maturizarea tehnologiei și extinderea aplicațiilor robotice în producție.
Un caz relevant privind diversificarea utilizărilor de roboți în economie este cel al magazinelor robotizate, soluție pusă pe piață de brașovenii de la SQB Robotics.
Un alt exemplu se găsește în interiorul tunelului de cale ferată care străpunge dealul dinspre Homorod spre Racoș, pe secțiunea Brașov-Sighișoara, unde elementele prefabricate care compun tunelul sunt amplasate cu un braț robotic (vezi foto deschidere).
Pe plan local, Kuka Automatizare Sibiu repezintă un studiu de caz al integrării în lanțurile globale. Unitatea din Sibiu funcționează ca un hub de integrare și inginerie.
Iar exemplele pot continua.
Piața globală: creștere susținută, dar cu dezechilibre regionale
Cererea globală de roboți industriali s-a dublat în ultimii zece ani, ajungând la peste 540.000 de unități instalate anual în 2024, potrivit World Robotics 2025. Potrivit graficului nr. 1, instalările anuale au crescut de la 221.000 de unități în 2014 la aproximativ 542.000 în 2024.
În paralel, stocul operațional global de roboți industriali a depășit 4,6 milioane de unități în 2024, în creștere constantă față de aproximativ 1,47 milioane în 2014. Această evoluție indică nu doar creșterea instalărilor, ci și maturizarea ecosistemului industrial robotic.
Totuși, distribuția geografică este profund dezechilibrată. Asia domină clar piața, cu 75% din instalările globale în 2024, în timp ce Europa deține doar 16%, iar Americile 9%, conform graficului nr. 2. China, în special, este epicentrul acestei creșteri, concentrând singură 54% din instalările globale, potrivit topului piețelor.
Europa: stabilitate, dar fără dinamismul Asiei
Europa rămâne o piață solidă pentru roboți industriali, cu aproximativ 85.000 de instalări în 2024, dar ritmul de creștere este modest comparativ cu Asia. Germania continuă să fie liderul regional, însă industria auto – principalul motor al robotizării – traversează o perioadă dificilă. Potrivit raportului, instalările din industria auto din Germania au scăzut cu 25%.
Această slăbiciune este compensată parțial de creșterea în alte sectoare. La nivel global, industriile generale au înregistrat creșteri semnificative: +16% în metal și utilaje, +18% în plastic și chimie și chiar +42% în industria alimentară.
Europa se confruntă astfel cu o tranziție structurală: de la dependența de sectorul auto către o bază industrială mai diversificată. Această transformare este esențială pentru menținerea competitivității.
Densitatea roboților și diferențele dintre economii
Densitatea roboților – numărul de roboți la 10.000 de angajați în industrie – este unul dintre cei mai relevanți indicatori ai nivelului de automatizare. Tendința globală arată o creștere accelerată, în special în Asia și Europa Occidentală.
Țări precum Coreea de Sud, Japonia și Germania se află în topul global, în timp ce economiile emergente din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au densități mult mai reduse, ceea ce indică un potențial ridicat de creștere.
România este de aproximativ 10–14 ori sub media UE, ceea ce indică nu doar un decalaj, ci o diferență structurală de model industrial. În timp ce Europa Centrală a intrat în lanțuri auto robotizate, România rămâne mai dependentă de muncă manuală. Potrivit graficului nr. 3, România înregistrează o densitate de 15-18 roboți la 10.000 de angajați, în timp ce Cehia – 119, Ungaria – 78, Polonia – 81, iar media UE este de 219.
România: între potențial și decalaje
România se află încă într-o fază incipientă a robotizării industriale, comparativ cu alte state precum Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria sau Turcia. Densitatea roboților este semnificativ mai mică, reflectând nivelul mai redus de automatizare al industriei.
Cu toate acestea, există câteva avantaje structurale: costuri competitive ale forței de muncă, prezența unor mari producători industriali și integrarea în lanțurile de aprovizionare europene. În special industria auto și cea de componente electronice sunt principalele zone în care robotizarea avansează.
În absența unor investiții accelerate, România riscă însă să rămână în urma vecinilor regionali, mai ales în contextul în care deficitul de forță de muncă devine tot mai acut – unul dintre factorii principali care stimulează adoptarea roboților la nivel global.
România este semnificativ sub media regiunii în ceea ce privește densitatea roboților și numărul de instalări. Țările din Europa Centrală au beneficiat de investiții masive în industria auto și de politici industriale mai coerente, ceea ce a accelerat adoptarea roboticii.
România, în schimb, se situează într-o etapă de convergență, cu o creștere lentă, dar constantă.
Instalările în industria auto: un indicator critic
Un alt indicator relevant este cel al instalărilor în industria auto în 2024. La nivel global, industria auto rămâne unul dintre cei mai mari utilizatori de roboți, cu peste 120.000 de unități instalate anual, dar în scădere cu aproximativ 7% față de anul anterior.
Această scădere reflectă tranziția către vehicule electrice și incertitudinile din sector. În același timp, alte industrii compensează acest declin, ceea ce indică o schimbare structurală a cererii.
România are de 6–8 ori mai puțini roboți decât economii comparabile din regiune. Asta reflectă: investiții industriale mai reduse și integrare mai slabă în supply chain-uri automatizate.
Kuka Automatizare Sibiu: un studiu de caz al integrării în lanțurile globale
Prezența Kuka în România, prin Kuka Automatizare Sibiu, reprezintă un exemplu relevant al modului în care industria locală se conectează la ecosistemul global al roboticii. Kuka, unul dintre liderii mondiali în producția de roboți industriali, este parte a unui grup global care furnizează soluții de automatizare pentru industrii precum automotive, electronică și logistică.
Unitatea din Sibiu funcționează ca un hub de integrare și inginerie, contribuind la proiecte internaționale și la dezvoltarea de soluții personalizate pentru clienți industriali. Aceasta reflectă o tendință mai largă: mutarea unor activități cu valoare adăugată mai mare în Europa de Est, pe fondul reconfigurării lanțurilor de aprovizionare.
Rolul Kuka în România nu este doar unul industrial, ci și educațional și tehnologic. Compania contribuie la formarea de competențe locale în domenii precum programarea roboților, integrarea sistemelor și automatizarea proceselor. Într-o economie în care deficitul de competențe tehnice este o problemă majoră, astfel de investiții sunt esențiale.
De asemenea, Kuka Sibiu ilustrează modul în care România poate deveni un actor relevant în lanțul valoric al roboticii, chiar dacă nu este un producător major de roboți. Integrarea, mentenanța și dezvoltarea de aplicații sunt segmente cu potențial ridicat, mai ales în contextul creșterii cererii pentru soluții flexibile și personalizate.
Pe termen mediu, extinderea unor astfel de centre ar putea contribui la creșterea gradului de automatizare în industrie și la atragerea de noi investiții. În plus, prezența unor companii globale poate stimula ecosistemul local de furnizori și startup-uri, accelerând inovarea.
Cu toate acestea, impactul depinde de politicile publice și de capacitatea sistemului educațional de a furniza forță de muncă calificată. Fără aceste elemente, avantajele competitive ale României riscă să fie erodate.
Industria roboților industriali se află într-o fază de expansiune accelerată, alimentată de inovație tehnologică și de presiuni economice globale. Cu peste 540.000 de instalări anuale și un stoc global de peste 4,6 milioane de unități, robotizarea devine un pilon central al producției moderne.
Europa rămâne un actor important, dar trebuie să își redefinească strategia pentru a ține pasul cu Asia. România, la rândul său, are oportunitatea de a recupera decalajele, dar acest lucru depinde de investiții, politici coerente și integrarea în lanțurile globale de valoare.
Articol publicat în ediția print din 26 martie 2026 în suplimentul Tribuna Financiară