* orașul a intrat într-unul dintre cele mai strategice pariuri industriale ale Europei * este vorba despre semiconductori, cipuri pentru automotive, securitate digitală și comunicații de nouă generație
Iașul nu mai joacă doar în liga universitară, ci începe să intre, în mod concret, în arhitectura europeană a microelectronicii. La nivel național, proiectele dezvoltate de mari companii precum Continental, Bosch și NXP merg mai departe împreună cu alți 24 de participanți indirecți, între care se află și universități din centre tehnice importante, inclusiv Iașul. Pentru acești participanți indirecți, finanțarea totală anunțată este de 230 de milioane de euro prin PNRR, iar investiția totală din ecosistem ajunge la 420 de milioane de euro. În paralel, Ministerul Economiei a anunțat că România a intrat deja în faza de contractare și implementare, cu investiții angajate de peste 375 de milioane de euro în microelectronică.
Pentru Iași, numele-cheie este Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”, ai cărei oficiali au anunțat demararea activităților de cercetare și inovare în două subproiecte majore din IPCEI ME/CT. Primul,, este derulat în parteneriat cu Aumovio România și vizează traductoare inteligente și sisteme auto eficiente energetic. Aici, echipele de la Iași lucrează la proiectare de circuite integrate, control predictiv cu inteligență artificială și tehnologii de tip digital twin pentru sistemele de frânare. Al doilea,, este derulat cu NXP Semiconductors România și merge pe proiectarea de cipuri complexe de tippentru radar auto și comunicații 5G/6G, plus acceleratoare hardware și soluții de securitate cibernetică pentru vehicule autonome.
Universitatea și-a organizat deja echipele implicate în activități cu miză tehnologică directă, precum, descrisă ca testbed pentru interacțiunea vehiculului și sistem de achiziție de date de înaltă precizie, și, axată pe dezvoltarea și validarea metodelor avansate de procesare a semnalelor radar prin tehnici de inteligență artificială. Aceste detalii arată că Iașul nu mai vorbește despre viitor doar în termeni de intenție, ci începe să construiască efectiv competențe pentru o industrie de vârf.
Baza umană există deja. Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației are circa 1.500 de studenți și doctoranzi, trei direcții de specializare, dintre care una este chiarMicroelectronică, optoelectronică și nanotehnologii , și un corp profesoral de aproximativ 150 de cadre. Cu alte cuvinte, Iașul are deja o rezervă de resurse umane din care o parte poate fi formată și reținută pentru domenii precum proiectarea de cipuri, embedded systems, automotive electronics și securitate hardware.
Joburi noi într-un domeniu strategic
Piața muncii nu pornește de la zero. Infineon are deja prezență în Iași, unde a deschis un centru de cercetare-dezvoltare pentru semiconductori, într-un spațiu inițial de aproximativ 600 de metri pătrați. Oficial, compania spune că în România operează centre de R&D pentru produse semiconductoare destinate aplicațiilor automotive, securitate digitală, industrie și IoT, iar la nivelul țării reunește peste 650 de ingineri specializați. În 2025, conducerea Infineon România vorbea deja despre aproximativ 600 de ingineri în cercetare-dezvoltare, parteneriate cu universități din Iași, București, Cluj și Brașov și programe de internship de 60-80 de studenți anual, tocmai pentru că industria nu găsește suficienți specialiști gata formați pe piață.
Adevărata miză pentru Iași nu este, însă, doar academică. Nu este vorba despre încă un proiect universitar bifat într-un comunicat, ci despre șansa rară de a intra într-un lanț industrial european care va decide cine produce tehnologiile critice ale următorului deceniu. În semiconductori, valoarea nu stă doar în fabrici spectaculoase, ci în inteligența acumulată local: în laboratoare, în brevete, în echipe de cercetare, în ingineri pe care orașul reușește să-i păstreze și să-i plătească bine.
Viitorul acestei industrii stă mai degrabă în centre avansate de cercetare-dezvoltare și în unități agile, de 200-400 de angajați, decât în uzine clasice. Pentru Iași, asta înseamnă că succesul nu se va măsura printr-o hală spectaculoasă, ci prin numărul de ingineri pe care îi poate ține în oraș, prin laboratoarele pe care le pune în funcțiune, prin firmele pe care le atrage și prin felul în care schimbă profilul tehnologic al pieței locale. Orașul are, pentru prima dată, șansa de a conta într-o industrie care va defini economia europeană a următorilor ani.