S-au înmulțit atacurile lupilor. Nu mai puțin de 100 de oi ucise la o stână din județul Brașov este rezultatul ultimului atac al animalelor sălbatice, care a avut loc săptămâna trecută. Pagubele provocate de atacul unei haite de lupi au fost estimate de ciobani la peste 50.000 de lei, dar acum o comisie specială va evalua valoarea pierderilor.
La nivelul anului trecut numărul dosarelor pentru despăgubirile acordate de stat pentru pagubele produse de animalele sălbatice proprietății au scăzut comparativ cu 2023, dar valoarea lor a fost mai mare, aceasta crescând de la 12,41 de milioane de lei la 13,5 milioane de lei. Ministerul Mediului spune însă că există multe cazuri când persoana păgubită nu prezenta documente justificative privind cheltuielile efectuate până la data producerii daunei, în care despăgubirile erau calculate eronat, ceea ce a dus la acordarea de compensații cu o valoare foarte mare nejustificată.
Dacă în anul 2023 au fost înregistrate 3.349 de dosare de pagubă, în 2024 au fost înregistrate 2.285 de dosare, iar principalele animale sălbatice care atacă fermele sunt urșii și lupii. În ultima perioadă s-a constatat o creștere a dosarele de pagubă provocate de lupi, numărul acestora crescând cu circa 30% anul trecut, comparativ cu anul precedent. Populaţia de lupi cenuşii în Europa este estimată, în prezent, la cel puţin 17.000 de animale în 28 de ţări, din care cei mai mulți trăiesc în România, arată datele Comisiei Europene. În timp ce la noi atenția publică este concentrată pe urși, numărul lupilor a crescut în ultimii ani, ajungând la circa 3.800 de exemplare. De exemplu, în Suedia erau la începutul acestui an 460 de lupi, dar guvernul suedez a dat permisiunea vânătorilor să ucidă 75 dintre ei, în încercarea de a reduce numărul lor. În Portugalia, de pildă, există doar 250-300 de exemplare de lupi.
Ce se propune acum
La nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost constituit Grupul de lucru pentru analizarea necesității și oportunității modificării prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 3/2023 prin care au fost acordate despăgubiri. În urma analizelor, concluziile au fost că trebuie modificată metodologia de calcul a cuantumului despăgubirilor în cazul culturilor silvice, prin specificarea concretă a modului de calcul pentru fiecare categorie/grup de culturi silvice și eliminarea posibilității acordării de
în cazul lipsei documentelor justificative. De asemenea, este nevoie de clarificarea modului de distribuire de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare/autoritatea publică centrală pentru protecția mediului a fondurilor necesare pentru plata despăgubirilor care revin în sarcina lor.
Pe de altă parte, în cazul despăgubirilor acordate ca urmare a atacurilor animalelor sălbatice se va înlocui din procedura de stabilire a despăgubirilor medicul veterinar de liberă practică împuternicit cu medicul veterinar oficial angajat al circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSA) din subordinea direcțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene. Motivul acestei măsuri este că medicii veterinari din cadrul acestor circumscripții sunt angajați ai statului care pot prelua sarcinile prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 3/2023 prin fișa postului, fără cheltuieli suplimentare de la bugetele locale sau de la bugetul de stat. „Se apreciază că numărul acestora este suficient pentru a putea prelua și desfășura activitățile pentru care ar fi solicitați de către primari pentru constatarea cauzelor rănirii sau decesului animalelor domestice în urma unor presupuse atacuri ale animalelor sălbatice, respectiv de a întocmi «Fişa cu informaţii şi date referitoare la rănirea/uciderea animalului domestic de către exemplare din specii de faună de interes cinegetic»”, spune Ministerul Mediului.
Pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice în ariile naturale protejate, neincluse în fondurile cinegetice sau în cele în care vânătoarea nu este admisă, de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, răspunderea civilă se stabileşte în sarcina autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, prin Agenţia Naţională pentru Mediu și Arii Protejate şi direcțiile județene de mediu sau prin Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Păgubiții pot rămâne cu buza umflată
Alte modificări incluse în noul proiect de lege elaborat de Ministerul Mediului se referă la responsabilitățile proprietarilor. Astfel, proprietarii de animale domestice vor avea obligaţia de a prezenta, pe parcursul întrunirii comisiei de stabilire a despăgubirilor, o serie de documente pentru a dovedi îndeplinirea obligaţiilor ce le revin în sensul prevenirii pagubelor ce pot fi cauzate de exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic. Neîndeplinirea obligațiilor atrage, fără altă formalitate, respingerea cererii și neacordarea de despăgubiri pentru paguba sesizată. De asemenea, răspunderea civilă pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice în fondurile cinegetice şi în intravilan de către exemplare din speciile de faună de interes cinegetic cade în sarcina gestionarului faunei cinegetice din fondul cinegetic, dacă acesta nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor prevăzute în reglementările legislative actuale.
„Pentru situaţia în care obligaţia de plată a despăgubirii îi revine gestionarului faunei cinegetice, acesta poate propune proprietarului păgubit, în termenul legal de plată, compensarea sumelor datorate cu produse de origine vegetală sau animală sau cu alte bunuri”.
Proiectul de lege pregătit de Ministerul Mediului